Vocabular - un cuvant demult uitat

Adesea aud de la studenti "Nu stiu cum sa ma exprim" sau "Stiu, dar nu stiu cum sa va explic" ... asa ca stau si ma intreb: Cat de mare e vocabularul vostru si ce cuvinte contine?
Nu dau vina pe voi, tinerii absolventi de liceu, ci pe cei pe care i-a durut in dos de voi, pe cei pe care i-ati intalnit in scoli generale si in licee si nu au fost in stare sa va dezvolte vocabularul, sa va dezvolte abilitatea de a compune o fraza fara a avea lacune. Cand vreti sa spuneti ceva interesant va pierdeti in cuvinte, in limitatul vostru vocabular, ... insa atunci cand vreti sa insiruiti injurii sau sa aruncati cuvinte pline de noroi sunteti un adevarat dictionar soios.
Cand eram in scoala generala, ni se cerea sa avem un carnetel numit "vocabular" in care scriam cuvinte noi ... probabil voi nu ati mai intalnit asa ceva. Apoi, mai pe la final si in continuare in liceu, ni se dictau comentarii ale operelor literare sau eram pusi sa comentam diverse texte ...

Viitorul vostru unde e
Viitorul vostru ... ce-au facut cu el ...

Insa nu este totul pierdut (departe de mine aceasta gandire), puteti schimba multe ... nu-i niciodata prea tarziu; puteti citi ... cititi orice, orice considerati ca poate sa va invete mai mult decat stiti. Apoi, ascultati ... invatati sa ascultati pe oricine vorbeste si intrebati acolo unde nu intelegeti. Mai bine sa fii prost un minut decat o viata intreaga
Nu-i lasati, pe cei care trebuie sa va ofere informatii, sa se eschiveze. Uneori este dreptul vostru sa aveti acces la informatii ... si poate ei sunt obligati sa vi le ofer.
Traim intr-o societate a cunoasterii, in care principalul avantaj este informatia detinuta ... Cu cat veti detine mai multa cu atat veti fii mai bogati.
E timpul sa punem piciorul in pragul inculturii si sa ne cerem dreptul la cunoastere (atat cat ni se permite legal)

Pe intelesul unora ...

Sa fii ... OM ...

Sa fii om e lucru mare...
Dar oare care sunt granitele omului ... care sunt limitele la care se opreste o planta sau un animal si-apoi putem vorbi despre om
Gandeste ca nu esti planta
Fie ca esti buruiana sau crin imperial ... tot planta te numesti; atata timp cat nu gandesti. Esti doar o veriga intr-un lant trofic fara a-ti putea alege pozitia sau rolul, chiar daca valoarea-ti este incomensurabila. Insa sunt multe lucruri pe care omul le poate invata de la tine ...
Cand ratiunea tace, vorbeste bestia din tine
Animalul ... cate opere sub un singur nume. Te-ai nascut cu privilegiul de-a gandi si de-a avea suflet. Intreaga viata se concretizeaza in lupta pentru hrana si pentru a nu fii cel mai slab din haita ... pentru a nu fii hrana altor animale. Traiesti intr-o asa mare diverstate incat omul are atatea de-nvatat de la tine ...
Omul este produsul ratiunilor sale
Omul ... ce minune a naturii. Nici un animal nu îşi pune întrebarea dacă viaţa lui are sau nu sens, pe când omul, o face. Este privilegiul său, acela că îi pasă ca viaţa sa să aibă sens. Omul, pentru a deveni om, are nevoie de educatie ... are nevoie sa invete si sa discearna.
Invata de la toate ...
Învaţă de la apă să ai statornic drum.
Învaţă de la flăcări că toate-s numai scrum.
Învaţă de la vântul ce adie pe poteci.
Cum trebuie prin lume de liniştit să treci.
Învaţă de la toate căci toate-ţi sunt surori,
Cum treci frumos prin viaţă,
Cum poţi frumos să mori!
Învaţă de la vierme că nimeni nu-i uitat..
Învaţă de la nufăr să fii mereu curat.
Învaţă de la flacări ce-avem de ars în noi.
Învaţă de la ape să nu dai înapoi.
Învaţă de la umbră să fii smerit ca ea.
Învaţă de la stâncă să-nduri furtuna grea.
Învaţă de la soare ca vremea să-ţi cunoşti.
Învaţă de la stele că-n cer sunt multe oşti.
Învaţă de la greier când singur eşti să cânţi.
Învaţă de la lună să nu te înspăimânţi.
Învaţă de la floare să fii gingaş ca ea.
Învaţă de la miel să ai blândeţea sa.
Învaţă de la păsări să fii mereu în zbor.
Învaţă de la toate că totu-i trecător.
Ia seama fiu al jertfei prin lumea-n care treci
Să-nveţi din tot ce piere cum să traieşti în veci!

Daca ... ai putea ...
De poti sa nu-ti pierzi capul cand toti din jurul tau si l-au pierdut pe-al lor, găsindu-ți ție vină;
De poți, atunci când toți te cred nedemn și rău, să nu-ți pierzi niciodată încrederea în tine;
De poți s-aștepți oricât, fără să-ți pierzi răbdarea; de rabzi să fii mințit fără ca tu să minți;
Sau când hulit de oameni, tu nu cu răzbunarea să vrei a le răspunde, dar nici cu rugăminți;
De poți visa, dar fără să te robești visării;
De poți gândi, dar fără să-ți faci din asta țel;
De poți să nu cazi pradă nicicând disperării ... succesul și dezastrul primindu-le lafel;
De rabzi s-auzi cuvântul rostit cândva de tine, răstălmăcit de oameni, ciuntit și prefăcut;
De poți risca pe-o carte întreaga ta avere si tot ce-ai strâns o viață să pierzi într-un minut
Și-atunci, fără a scoate o vorbă de durere să-ncepi agoniseala cu calm, de la-nceput;
Și dacă corpul tău, uzat și obosit, il vei putea forța să-ți mai slujească încă,
Numai cu străjnicia voinței tale, astfel, să steie peste vremuri așa cum stă o stâncă;
De poți vorbi mulțimii fără să minți, și dacă te poți plimba cu regii făr-a te îngîmfa;
De nici amicii, nici dușmanii nu pot vreun rău să-ți facă pentru că doar dreptatea e călăuza ta;
Și dacă poți să umpli minuta călătoare, să nu pierzi nici o filă din al vieții tom,
Al tău va fi pământul cu tot ce e sub soare
Și ceea ce-i mai mult, sa stii, vei fi OM !